vineri, 2 aprilie 2010

Vă provoc!

Mile Cărpenişan, jurnalistul ce a încetat din viaţă acum câteva zile, având vârsta de 34 de ani, a lansat în februarie 2010 o leapşă pe blogul său.

În ceea ce priveşte leapşa, cuvintele lui au fost următoarele:
       Ştiu că sunteţi jurnalişti, bloggeri, oameni cu păreri, moguli. Ei bine, tuturor vă adresez o provocare şi nu o leapşă care poate fi ignorată sau nu. Vă provoc să fiţi oameni şi să o demonstraţi măcar o săptămână în faţa tuturor celor de la care aveţi pretenţia să vă citească.
       În fiecare zi vă provoc să faceţi câte o faptă bună, astfel încât peste o săptămână să văd de la fiecare câte 7 poveşti care să descrie păţaniile ce i-au făcut să se simtă din nou oameni printre oameni. Pentru că nu sunt un lacheu mă supun aceluiaşi test împreună cu soţia mea. O să venim şi noi cu poveştile noastre şi sper din suflet să nu mâncaţi căcat, să o faceţi pe bune (...) Ştiu că peste 7 zile vă veţi simţii mult mai lipsiţi de toxinele unei vieţi banale într-o Românie de doi lei.

Alături de regretatul Mile Cărpenişan (şi poate de alţi blogeri ce vor prelua această leapşă) vă provoc la 7 zile de fapte bune. Zilele nu trebuiesc să fie din aceeaşi săptămână, important fiind să bifaţi măcar 7 fapte bune.

Vă aştept relatările despre faptele bune pe care le veţi face şi, pentru că stau cam prost cu banii în această perioadă şi nu-mi permit să ofer un cadou celui mai bun dintre voi, consider că faptele bune nu se fac pentru a fi premiate ci mai degrabă pentru sufletul nostru.

Vă doresc spor la faptele bune pe care le veţi alege a le pune în practică.
O să revin şi eu cu relatarea întâmplărilor.

5 comentarii:

Prof. drd. Florentina Teacă spunea...

Accept provocarea.

kamy spunea...

si eu :D

Anonim spunea...

Voi scrie despre o fapta buna pentru care au fost necesare mai multe zile. . .cam 2 saptamani. Nu o voi detalia ci doar felul in care m-am simtit il voi exprima in cuvinte desi e cam greu. Intamplarea o stii si tu in cele mai mici detalii. Pot spune doar ca am vrut sa fac un om fericit. Nu stiu sigur daca mi-a iesit in totalitate insa consecintele acestei fapte bune au fost: 1. mai putin timp petrecut in fata calculatorului si mai ales a blogului personal. 2. emotii si adrenalina 3. o imaginatie pusa bine la contributie 4. multumirea sufleteasca datorata faptului ca omul ala e fericit :)
Consider ca e o adevarata implinire sa schimbi putin viata unui om fara sa te bati cu pumnul in piept ca TU ai schimbat-o SI fara sa ceri lucruri in schimb
ANA ULMANU

Ioana Radu spunea...

@Ana
A fost o intamplare mai mult decat admirabila. Cel putin asa o vad eu. Nu a fost facuta pentru vreun interes ci din frumosul gand ca acea persoana va zambi, se va simti altfel decat in restul timpului.
Aprecierea mea pentru acest fapt.

Anonim spunea...

Si eu te provoc. Sa imi recomanzi o persoana (de preferinta de sex opus)care sa mi se potriveasca. Nu conteaza fizicul, ma las pe mana ta:)
ANA

Trimiteți un comentariu