Adesea îmi scuz pornirile pe motiv că "asta e firea mea" iar de cele mai multe ori interlocutorul probabil că nu percepe firea ca pe un atribut atât de important al omului. Multora le-am spus, de-a lungul timpului, o povestioară despre fire, câteva propoziţii care să-i facă să înţeleagă valoarea pe care ar trebui să o acordăm acesteia. Dar sunt printre voi persoane cu care poate nu am avut posibilitatea de a sta de vorbă la un pahar sau la o plimbare. Pentru aceştia dintre voi am să relatez aici povestirea despre care menţionam mai sus.
O broască ţestoasă şi un scorpion doreau să treacă râul. Înainte de a face asta, scorpionul a rugat-o pe broască să-l ia pe carapacea ei până la malul celălalt. Aceasta, cuprinsă de teamă, l-a întrebat "De unde ştiu eu că nu mă vei înţepa?" iar scorpionul a replicat "Dacă te înţep, vom muri amândoi scufundându-ne în acest râu." Convinsă de argument, broasca l-a luat pe scorpion pe carapacea ei. La mijlocul râului, acesta a înţepat-o. Cu câteva clipe înainte de a se îneca, broasca a întrebat "De ce ai făcut asta? Vom muri amândoi!"
Răspunsul scorpionului a fost "Pentru că e firea mea."
Aşadar aceasta este povestioara firii care este perfect aplicabilă şi la oameni. Din cauza aceasta mi-am spus de multe ori că oamenii nu se schimbă, nu în această direcţie. Firea rămâne, cunoştinţele şi preferinţele sunt cele care se schimbă. Firea NU se schimbă! E în natura noastră.
miercuri, 20 octombrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
9 comentarii:
Deh, nu ști tu lupu` își schimbă blana, da` năravu ba. Ce să zic erau deștepți și "ante-mergătorii" noștri, nu degeaba s-au dat ei jos din copaci ... ca să ne chinuim noi acu` să ne urcăm la loc. >:)
O alta morala a povestii ar fi sa nu ai incredere in nimeni altcineva in afara de propria persoana...
@Sfantu` Simon
E tragi-comica afirmatia facuta de tine.
@Andrei
Bine punctat! Chiar asa... o povestire de cateva randuri poate avea mai multe de o morala.
@Terra
Hehe, asta`s eu ... tragi-comedia ambulantă, cu alte cuvinte nu sta pe lângă mine ca te apucă râsu`-plânsu`. >:)
@Sfantu` Simon
Daca stau sa ma gandesc, am ras mult cand ne-am cunoscut. Pana si chestiile care erau tragice, le percepeam ok in maniera in care alegeam sa vorbim despre ele. Ce vremuri, abia terminasei cu licenta :D
:D haha, a dracu coincidență, într-adevăr abia terminasem cu licența, și dacă citești și ultima mea postare vei afla și la ce mi-a folosit bucata aia de hârtie. >:)
lupul schimba parul... dar naravul ba :)))
@Sfantu` Simon
Am citit-o de ieri. E la fel de fiecare data. Majoritatea celor buni raman pe-afara.
In momentul in care am realizat cat de mult sufera ceilalti din cauza firii mele am incercat sa ma schimb.Nu stiu cat de mult am reusit dar macar am invatat sa ma controlez si mai ales sa fiu atenta si la ce vor si simt cei din jurul meu.
Trimiteți un comentariu