joi, 20 august 2009

întrebările lui Sică

Aş fi putut să bag mâna în foc. Sică nu putea să ocolească întrebările despre alcool :D

1. De ce bem deşi ştim că a doua zi vom suporta consecinţele?
Alcoolul este pentru tine precum ciocolata la mine. De ce mănânc ciocolată deşi ştiu că o să-mi fie rău? Din plăcerea pe care mi-o oferă şi din amalgamul de şoapte în care mă pierde.
Deci, deşi ştii că vei fi mahmur, bei pentru gustul bun al berii, al vinului sau al coniacului, bei să te detaşezi măcar câteva minute sau câteva ore de grijile sau belele de care nu mai scapi, bei pentru că îţi face plăcere. E un sport.

2. De ce ne punem speranţele în oameni deşi unii ne lasă la greu?
Aş fi zis că aceia care te lasă la greu nu sunt tocmai oameni dar, din nefericire sunt, să mă menţin realistă. Ne punem speranţe în oameni pentru că aşa am fost învăţaţi de mici, să avem încredere în membrii familiei, aceştia nu ne vor face niciun rău. Dar am mai fost învăţaţi să nu avem încredere în străini, ceea ce, se pare, ne-a cam intrat pe o ureche şi a ieşit cu viteza luminii pe cealaltă. Dăm din groapă în groapă pentru că asta ne e firea.

3. De ce unii oameni (sau majoritatea) sunt judecaţi după aparenţe?
Sunt aparenţe care nu înşeală şi aparenţe care înşeală (un procent substanţial). Ne înşelăm în privinţa multora pentru că nu ne-a plăcut psihologia, nu ne-au plăcut mai exact lecţiile despre interpretarea poziţiei corpului, interpretării mimicii, gesticii etc. Suntem aproape de zero dacă ar fi să ne dăm o notă în speculaţiile aparente pe care le facem. De ce judecă unii după aceste aparenţe? Unii o fac din plictiseală, alţii pentru că sunt obişnuiţi să îşi vâre nasul în toate chestiile (fie ele nereale şi inutile).
Nu mint, şi eu am judecat de multe ori după aparenţe. Şi tot de multe ori m-am înşelat. Încetez să mai judec din teama de a nu mă înşela din nou.

4. De ce nu ne mulţumim cu ceea ce avem?
Sunt copil iar colegul de la grădi are un biscuite pe care eu nu-l am. E normal să îmi doresc acel biscuite. Mi-e poftă. Şi ce îl face pe acel copil atât de special încât să aibă un biscuite?
Cu timpul, nu mai râvnim la biscuiţi sau ciocolată, ci ne sticlesc ochii la bunuri materiale sau spirituale pe care cel de lângă noi le are. Ne întrebăm cu ce este el mai special decât noi. De multe ori nu este mai special.
Dar, o vorbă bună este că Cel de sus cu o mână dă şi cu alta ia. Mare grijă.
În preajma aniversării mele de fiecare dată sunt întrebată ce vreau să primesc. Şi ajung la concluzia că nu îmi trebuie nimic în mod special, am toate lucrurile esenţiale. Şi când va fi să albesc în cap nu voi urî vecinele tinere ci mă voi bucura că am un cap pe umeri.

5. De ce ne îndrăgostim la prima vedere?
De imagine.

6. De ce un prieten bun este dat la o parte atunci când găsim altul?
Prietenul cel nou pare mai interesant, dar niciodată nu ne va cunoaşte precum prietenul cel vechi şi nici nu va reuşi să ne înţeleagă la fel de bine. Eu am deja doi prieteni de care nu vreau să mă lepăd nici în ruptul capului. Tu şi Florin.
Eu sunt o fire rece şi nu ştiu să exprim prea multe dar ştiu că pe voi vă vreau prieteni mulţi ani de acum înainte. Şi cel mai mult mă bucură ideea că vă înţelegeţi şi între voi.
Am doi prieteni la care alţii doar visează.

8. De ce nu învăţăm din greşelile altora?
Altfel e când simţi pe pielea ta, oricât ai zice tu că nu-i aşa. Să fii şofer, de exemplu. Una e să vezi un accident sau să auzi de accidentul unui prieten şi alta e să îl păţeşti tu.
Sau, ceva ce nu are legătură cu loviturile fizice. Tu ai ştii ce înseamnă durerea sentimentală dacă nu ai întâlni-o? Clar nu, oricât te-ai strădui.

9. De ce nu ai observat lipsa intrebării 7?
De blondă ce sunt.

10. De ce nu?
J.F.Kennedy ar fi mândru că pui întrebarea asta, “De ce nu?”. Tocmai el spunea “Nu întreba `De ce?`, întreabă-te mai degrabă `De ce nu?`”

10 comentarii:

AndreeEA spunea...

Mi`a atras atentia intrebarea 10 ,,De ce nu?'' Intrebarea asta ma pune pe ganduri de fiecare data. Nu stiu de ce.

Sunt din severin, mi`ar face placere sa iesim pe undeva, candva.

MÏs§→Ťàsh∂▀‹з ™ spunea...

Acum iti pune intrebari lumea k mine ? :))

Terra spunea...

@Miss Tasha
Da :D
Iar mie imi fac placere. Le iau ca pe niste chestionare sau interogatorii. Intotdeauna mi-au placut intrebarile.

sica spunea...

Ti-a atras atentia intrebarea "De ce nu?" eu intotdeauna ma intreb:)

sica spunea...

Apropo... am fixed problema cu comentariile acum merge cu orice template:)

orianda spunea...

chiar asa ..."de ce nu?!"

SunLoVeR spunea...

aha...am aflat ca esti din Pucioasa>:)
(de pe blogul andreei:P )

:-"

AndreeEA spunea...

@SunLoVeR :)))) esti un bandit mic ;;)
@Terra, mi`ar face placere sa ne intalnim, undeva candva. Am invatsat ca orice e posibil pe lumea asta.

Terra spunea...

@AndreeEA
Ştiu că e posibil. M-am întâlnit până acum cu 3 tipi din Brăila (sunt 266 km între noi). Cu unul din ei am avut şi o relaţie :)
M-am mai întâlnit cu câţiva din Târgovişte, câţiva mai mulţi, şi am legat amiciţii frumoase. Încă mai pierdem vremea împreună, uneori.
Şi am mai întâlnit la un pahar de vorbărie şi alţi prieteni virtuali din alte localităţi.

Şi, dacă citeşte Rao (fotograful meu preferat) acest comentariu :D, îmi cer scuze, pentru că trebuia să disecăm idei la o plimbare acum mult timp, dar cum sunt mai ocupată sau mai intervine câte ceva, n-am mai reuşit să ne vedem. Dar o promisiune rămâne promisiune. O să pălăvrăgesc şi cu Rao, cândva, şi o să facem şi poze :D

szeki spunea...

DE CE?....In arta conversatiei este cea mai tampa intrebare...

Trimiteți un comentariu