Politică. Nu "iar"... Din nou!

Transmisiune directă, "Confruntarea Greilor": TVR1, Realitatea TV, Realitatea.net, Naţional TV şi B1 TV.
Azi, vineri, 20 noiembrie 2009.

Am prins câteva scăpări ale domnilor participanţi la confruntare.

Mircea Geoană aduce în discuţie perioada de timp rămasă până la începerea voturilor, spunând: "Până la referendum, pe 22 noiembrie, mai sunt două zile şi câteva ore."
De când se tranformă o zi în două? Tare sunt surioasă şi mă tem că şi alţii alături de mine.

Traian Băsescu... vorbeşte sacadat. Amănunt cu care ne-am obişnuit în ultimii 5 ani.
Vorbind despre priorităţile ţării, începe cu "Învăţământul", numindu-l prioritate majoră şi aducând în discuţie ce va face cu acesta în următorii ani.
Domnule Băsescu, dacă este o prioritate majoră cum afirmaţi dumneavoastră, de ce aţi lăsat-o 5 ani pe bară? :)

Mircea Geoană intervine pe acest subiect, cu ideea că mai important decât schimbarea conducerii instituţiilor de învăţământ şi a altor amănunte, sunt resursele elevilor pe care, o parte considerabilă, nu le au. Copii ce nu îşi permit uniformă, copii ce nu îşi permit rechizite. Aici mi-a plăcut, a punctat bine. Căci nu sunt puţini aceia care nu dispun de resurse suficiente şi, de cele mai multe ori, sunt luaţi peste picior şi marginalizaţi ori, în cazuri mai grave, renunţă la şcoală din cauza lipsei banilor.

Geoană, trece de la scurtul adevăr la... "Minte-ne frumos, Geoană!"
Povesteşte despre un viitor în care preşedintele este el, viitor în care relaţia cu celelalte ţări nu înseamnă poze dând mâna cu Obama sau cu Saddam, ci idei care, puse în practică, în alte ţări au dat roade. Vrea locuri de muncă mai bune şi mai bine plătite. Părerea mea, deşi este majoritar neimportantă, în cazul lui Geoană vrabia mălai visează.

Crin Antonescu taie în carne de "băsească" când, adresându-i-se lui Traian Băsescu, pune accent pe cuvântul "succese" (varianta corectă a perlei Elenei Băsescu, "succesuri"). După rostirea cuvântului face o pauză, timp în care imaginea se mută pe Elena Băsescu, aflându-se şi ea în aceeaşi încăpere. Mimica ei din acel moment nu poate fi descrisă.

Tot Antonescu, începe o nouă discuţie:
"Sănătate!", face o pauză în care se uită către Băse` cu subînţeles, apoi continuă "E şi urare dar e şi subiectul. Există subiecte în care nu spunem ce face guvernul. [...] Nu ştiu cum se conduce un spital dar ştiu cum se moare acolo. Siguranţa pacientului trebuie să devină un drept, NU o şansă, NU o loterie!"

Băsescu intră în discuţie enumerând multe, mult prea multe lucruri ce trebuiesc făcute.
Până acum ce aţi făcut, domnule? Aţi păzit-o pe EBA? Nu cred.

Geoană vrea "o companie farmaceutică naţională care să producă medicamente pentru tot românul. [...] Neimportate, medicamentele fiind mai accesibile la preţ."

Băsescu, dincolo de viziunea bună a românilor (o parte din ei), devine din ce în ce mai greu de crezut pentru că scoate în evidenţă lucrurile cele mai importante pe care ar fi trebuit să le facă până acum dar... Punct. Pentru că nici eu nu-i ştiu motivul şi nici nu ar fi corect să intru în polemici.

Crin Antonescu vrea scăderea taxelor şi impozitelor. Alt vis românesc.
Geoană completează ideea cum că "Antonescu este naiv crezând că scăderea taxelor şi impozitelor este posibilă."

Au fost două ore de dezbatere politică din care am menţionat câteva dintre subiectele folosite. Acest articol fiind scris în timpul dezbaterii şi postat odată cu terminarea acesteia. Actualitate, pentru că ţin la voi!

.