vineri, 18 decembrie 2009

Întâlnire în 3

A fost o săptămână agitată în care n-am prea avut timp decât de odihnă şi câte o jumătate de film pe seară (apoi mă fura somnul). În sfârşit sunt acasă şi îmi permit să povestesc întâmplarea de miercuri.

Undeva în jurul orei 11 AM, mă plimbam cu Lili prin magazine, căci vin sărbătorile şi trebuie să punem ceva cadouri sub brad.
Lili este o colegă de la facultate. M-a surprins când i-a sunat telefonul şi a spus ferm "spune-mi unde să venim".
Apoi închide, mă ia de mână, şi când zăreşte persoana de la telefon - îmi spune "te rog mult stai cu mine". Ştia că urăsc să iau parte la întâlniri, să mă simt ca a cincea roată de la căruţă sau ca un ghimpe-n coastă. Mai aveam timp să fug dar expresia feţei ei mă implora să nu o fac. Am rămas.

Îl cunoscuse pe net.
Netlog mai exact.

Ne-am adăpostit de frig într-o cafenea de pe centrul vechi şi am tot vorbit şi vorbit... Şi ne-am cam certat între noi, toţi trei, căci fiecare din noi avea prea multe de spus şi niciunul nu ceda. După aproximativ o jumătate de oră, ne familiarizasem destul de tare şi vorbeam despre "prima dată" la băieţi. Eu ştiam că majoritatea se duc la panarame pentru prima dată iar tipul mi-a confirmat, exemplificându-mi chiar.

Lili a fost surprinsă de direcţia conversaţiei.
Deşi tipul avea în jur de 24 de ani, eu i-aş fi dat mai mult.

Ştiu prea bine că atunci când ne place de cineva, încercăm să luăm contact fizic cu el sau ea. Fie că acest contact se referă la o atingere de mână. M-a surprins la tip faptul că de-a lungul conversaţiei m-a privit mai mult pe mine şi m-a strâns de încheietura mâinii de câteva ori.

Am cerut nota de plată. Când ne-a fost adusă, am scos portofelul să-mi plătesc (căci eu eram în plus acolo). Am scos banii, i-am pus între coperţile de piele iar pentru 3 minute nota a mai zăbovit pe masă până când şi-a scos şi el banii.
A insistat să-mi plătească şi mie. Mi s-a părut umilitor nu faptul că a vrut să-mi plătească ci ideea că mi-a dat banii înapoi. Să iau banii de pe masă a fost cumplit, mă înroşisem de nervi.
Asta e una dintre cele mai mari greşeli pe care le poate face un tip.
Ţineţi minte, dacă vreţi să plătiţi nota, făceţi-o ÎNAINTE ca EA să scoată banii. Dacă fata/femeia a apucat să pună banii pe masă, nu insistaţi să plătiţi voi. E destul de jenant, cel puţin pentru mine.

Ori o plăteşti de la început ori nu o mai plăteşti deloc.

Ca să dreg situaţia, am insistat ca banii mei să rămână bacşiş.

După ce ne-am luat la revedere de la tip, eu şi Lili ne-am uitat una la cealaltă şi am dat verdictul - "Prima şi ultima întâlnire cu el".

Încă o demonstraţie că indiferent de cât de bine decurge o conversaţie, un om poate gafa pe final.


imagine: DeviantART

9 comentarii:

CoSZmin spunea...

=))=))=))=))=)) ..... te strangea de incheietura mainii haaaa !!!??? :-w :))=))=)) .... si cu cozonacii aia cum ramane ??? sau i-ai facut deja si pe mn nu m-ai anuntat ??? :)):)):)):))

Catalin spunea...

Da... si eu am devenit atat de pragmatic incat o singura iesire la cafea imi este suficient ca sa stiu daca va mai fi sau nu o a doua intalnire :D
Uneori... parca sunt prea atent la detalii.
Se intampla ca un simplu gest sa fie decisiv si sa mi se "taie"...

Ioana Radu spunea...

@Cosmin
Am rugat-o pe Iustina sa verifice cuptorul marti si mi-a spus ca s-a stricat. Am reprogramat cozonacii dupa vacanta. V-am promis ca vi-i fac.

Ruxi spunea...

ciudat, cred ca te placea mai mult pe tine decat pe prietena ta.

iar la faza cu nota,da a gresit. rau.

Mihaela Pojogu spunea...

Bai cat am putut sa rad :D ... de satisfactie ..
am avut aceeasi reactie cand am citit, sa las banii drept bacsis.

..si vorba ruxandrei, cred ca te placea tipul.

Unknown spunea...

Acuma, intre noi (toti) fie vorba, daca omu' e mai emotiv dar are abilitati de discurs public, intotdeauna va gafa spre final daca se lasa coplesit de emotii.

In plus, eu fiind de parerea aia ciudata si prost interpretata (old-school), cred ca atunci cand vine vorba de platit la prima intalnire, daca ea scoate portmoneul inaintea mea deja am pierdut si-mi cam pot lua gandu' la "sequels" in proportie de 93.88%

E o chestie de bun simt, daca eu te chem si vreau sa ne cunoastem (mai bine, din cate-am inteles din text) e oarecum datoria mea sa suport consecintele. Fie ca-s actiunile proprii sau nota de plata.

Mi se pare de bun simt prima data sa platesc eu. Dup-aceea, daca mai e cazu' se poate discuta din avans si se poate ajunge la o intelegere in asa fel incat sa nu se simta nimeni lezat, jignit sau discreditat in vreun fel, nu?

In plus, daca tipu' avea mai mult treaba cu tine desi o chemase pe colega ta, deja e dubios, asta inseamna ca-i inconsecvent si inconstant. Nu ti-ar putea garanta nimeni ca nu s-ar intampla asta in caz ca se iveste o alta oportunitate, si asta spune suficiente despre caracterul unui om si naravurile lui.

Sau ma-nsel?

Catalin spunea...

@Raka.... 100% de acord ;)

Ioana Radu spunea...

@Raka
Daca lasi fata sa plateasca e un semn frumos ca ii accepti independenta. Desi aceasta parere depinde de la caz la caz, caci nu toate tipele sunt de acord cu asta.

Cat despre intalnirea de care povesteam in acest post, pentru simplul fapt ca nu trebuia sa ma aflu acolo, macar sa fi avut bunul simt sa-mi platesc singura.
Cat despre partea cu naravurile de care vorbeai, sunt complet de acord.

Catalin spunea...

@Ioana... acum sincer nici nu şti ce să faci data viitoare, într-o situaţie asemănătoare.
Toată întâmplarea are 2 aspecte... unul bun şi unul rau.
Bun.. că prietena ta s-a elucidat mai repede şi mai usor în privinţa acelui individ.
şi Rău... că ai fost pusă într-o ipostază nu tocmai confortabilă... forţându-se nota... de bun simt si de plata :)) din partea lui.

Trimiteți un comentariu