vineri, 13 noiembrie 2009

"Luni de fiere" de Pascal Bruckner

1.
"Cei mai mulţi bărbaţi văd trecând femei pe care le doresc, pe care nu le vor avea niciodată şi se resemnează; eu nu mă consolam cu aceste trecătoare fugare, fiecare din ele îmi era o rană care sângera la nesfârşit: ocaziile pierdute mă dureau aşa cum pe amputat îl doare braţul ce-i lipseşte. Mergeam pe bulevarde, prin baruri şi cafenele cu o aviditate rătăcită, cu o lăcomie de copil pentru toate trupurile a căror carne palpitândă o adulmecam aşa cum un animal simte proximitatea apei sau a prăzii. Mă simţeam înfometat, asemenea unui ocnaş care nu va fi gustat din dragoste de douăzeci de ani."


2.
"Martira încerca să mă facă să-mi fie ruşine printr-o uşoară umiditate a ochilor, o cută amară a gurii. Biciuit de lacrimile care mă enervau mai mult decât orice de îndată ce le vedeam gata să curgă, o zgâlţâiam cu furie, o băteam, o pălmuiam, îi ceream să dea şi ea palme. Cum nu-ndrăznea, continuam s-o bumbăcesc cu pumnii până ce cădea, cu corpul plin de echimoze. Se prăbuşea cu un ţipăt scurt şi rămânea pe jos. Trăgând-o de păr o sileam să ridice capul, ca să descopăr în ochii ei o supunere absolută. Nebuna s-ar fi lăsat omorâtă pentru plăcerea de a mă pierde împreună cu ea.[...] Şi pe urmă, ce-i mai bun decât să răneşti un suflet care sângerează deja?"

3.
"Rebecca mă tratase drept un ticălos: recunoşteam în mine acest defect. Optasem pentru rău, din comoditate, ca să fiu ceva mai degrabă decât nimic. Din orgoliu, ţineam în mod absolut ca eu să port toată vina. Lumea şi-i închipuie pe oamenii răi ca pe nişte monştrii, străduindu-se încontinuu să vatăme. Dar nu-i aşa, sunt fiinţe obişnuite, buni taţi, buni funcţionari cărora slăbiciunea unei fiinţe aflate în faţa lor le oferă dintr-o dată căile unei cariere intermitente în tortură. Astfel mizeria celorlalţi mă electrizează: de îndată ce sunt chemat în ajutor, în loc să ajut, lovesc, zdrobesc, calc în picioare."

4.
"Se împăcase cu decăderea. Capitulase fără condiţii: mă simţeam rătăcit, mai învins de acest triumf decât dacă ea m-ar fi zdrobit. Atinseserăm un punct în care mângâierile, sărutările mele o jenau: nu le mai înţelegea, aşteptând muşcături şi sfâşieturi când îi ofeream o dezmierdare."

5.
"Să spui `cuplul modern este în criză` e aproape un pleonasm, pentru că tocmai criza este ceea ce-şi doreşte un cuplu în ziua de azi. Scopul unui cuplu nu mai este să reziste cât mai mult timp, bărbatul şi femeia vor să trăiască, să experimenteze cât mai mult, aşa că adesea ei preferă separarea, oricât de dureroasă ar fi aceasta, unei supravieţuiri monotone. [...] Deci cuplul modern îşi iubeşte propria criză, lucru care îi explică fragilitatea."

6.
"Şi-a epuizat monogamia toate resursele? Şi dacă da, cu ce poate fi înlocuită? [...] Poate ura să lege doi oameni mai puternic decât iubirea? Iată tot atâtea întrebări la care `Luni de fiere` de Pascal Bruckner te invită să reflectezi."


1. Pascal Bruckner, Luni de fiere, editura Trei, Bucureşti, 2005, pp. 141-142.
2. Ibidem, pp. 161-162.
3. Ibidem, pp. 166-167.
4. Ibidem, p. 168.
5. Pascal Bruckner, interviu în revista Elle, ediţia română.
6. Vasile Dem. Zamfirescu.


10 comentarii:

alabastru spunea...

Martir/a, un nume potrivit.

Razvan spunea...

Spre rusinea mea numai citesc de ani de zile. Si asta se vede in momentele in care imi citesc pe fata ratacirea.

Anne spunea...

Foarte tare, stiam de aceasta carte..dar nu prea multe. Nu degeaba astept eu targul Kilipirim :) Multumesc pt informatii Terra. Un weekend minunat iti doresc!

MÏs§→Ťàsh∂▀‹з ™ spunea...

Frumos,frumos. Nu te.am mai vizitat de mult >:D<

Mitza spunea...

Strange. Inainte de a-ti citi postul, discutam cu cineva pe mess care mi-a recomandat cartea asta a lui Bruckner. Hmmm, sa fie o coinidenta? Sau astrele vor ca eu sa citesc cartea asta?

Spirocheta spunea...

Nu'i bai, am auzit ceva de o gripa cabalina si una canina. Ah, si multumesc :D

celine spunea...

înţeleg de aici că e o carte bună :)

M.Cristina spunea...

Imi place citatul al-V-lea! De ce intotdeauna cand vreau sa citesc o carte, mereu renunt la ea in favoarea alteia, iar cand o termin revin dar ma sucesc iar la alta carte si tot asa...?

Terra spunea...

@M.Cristina
Si eu sunt la fel. Ideea este ca ne plac atat de multe carti incat nu stim asupra careia sa ne aruncam prima data, a doua oara... sau a 50-a oara.

the twisted brat spunea...

Cred ca tu esti sufletul meu pereche si din cauza asta mai cred ca Dumnezeu ti-a gresit sexul... Asta e cartea pe care imi propusesem s-o citesc inainte sa incep facultatea. Am deschis-o, m-am delectat putin si pac! Dupa vreo 60 de pagini mi l-au bagat pe gat pe Homer si s-au dus vremurile mele fericite...

Marry me :D

Trimiteți un comentariu