duminică, 22 august 2010

Lil` Terra

            Când am primit coletul de la Monica (cel despre care am scris aici) am descoperit, printre filele cărţii, o scrisoare. Câteva rânduri m-au făcut să mă gândesc...
Iată rândurile respective:
"[...] ţin să-ţi spun şi aici ceea ce, cu siguranţă, ţi-au spus şi alţi oameni: eşti un om deosebit, eşti matură şi ambiţioasă. Mi-aş dori ca peste ani să revăd o Terra puţin mai copil. Eu, personal, asta simt, văd, percep - faptul că ţi-ai uitat undeva, departe, copilul din tine."

            Recunosc, au fost din ce în ce mai multe momente în care am luat viaţa mult prea în serios. Din copilul rebel am devenit domnişoara pentru care controlul este esenţial. Raţiunea, nu inima, este cea care îmi ghidează majoritatea acţiunilor. Recunosc faţă de mine, în primul rând, că am devenit dependentă (în ceea ce priveşte controlul). Nu mai am mult şi ajung să fac grafice după care să se desfăşoare treburile în casă şi acţiunile cotidiene pe care le întreprind.
            Mi-am permis, la imboldul cuvintelor pe care Monica mi le-a scris, să mă (re)pierd în dulcele stil clasic al copilăriei. Drept dovadă v-am adus câteva poze :D

Aici m-am ofticat puţin. Mi-a luat 5 minute ca să mă chinui să plasez 
picioarele şi apoi mi-am dat seama că nu-mi încape fundul.

Eu când conduc, zbor! 
Terra = spaima şoselelor (spaima copiilor din parc, în cazul de faţă)

            Poate că nu a vrut maşinuţa să îmi găzduiască fundul dar Kawasaki-ul din imaginea asta nu a scăpat de mine. Iniţial îmi era teama să mă urc pe el dar m-am gândit că toate amenajările astea de la locurile de joacă sunt gândite şi pentru copiii supraponderali. Cum eu cântăresc 40kg (udă şi cu un sac de ciment în spate), n-am rupt jucăriile din parc.


La final am uitat de mine în leagăn. 
A fost bine. A fost mai mult decât bine...

10 comentarii:

pariuri2009 spunea...

Ai fost iar la lupte de caini ilegale.:))Mai era rottweiler ul ala prin zona?

Terra spunea...

@pariuri2009 (Florin)
Nu mai era niciunul.
Era doar o fata de vreo 16 ani cu un copil (probabil frati-su') si un tip de vreo 20 de ani cu alt copil. Atat. Era pustiu acolo :(

Monica spunea...

...vai, ce ma bucur:):X

eu sunt acuzata des ca sunt prea copil....si asta uneori cu rautate!:(

Terra spunea...

@Monica
"No matter what they say I’m still the same." - e versul meu preferat de la No Doubt. Indiferent de cum te VAD altii, conteaza cum SIMTI tu. Nu-i lua in seama.

MusicInfusion spunea...

Terra, chiar mi-era dor de poze de genul tau.Imi amintesc cand ma uitam cu Spirocheta acum mult timp la hi5-ul tau...il verificam des sa vedem ce-ai mai pus nou..era ceva'n genu' "ce geniala-i tipa, frate; e frumoasa si nebuna"...in blogul tau nu mai regasesc acel copil si n-o spun cu rautate, nici ca un repros, ci doar constat.Uneori mi-e dor de copilul terra si ar fi dragut ca uneori sa uiti de femeia perfecta din tine, pentru a te intoarce la baloanele gigant roz din guma..

MusicInfusion spunea...

rectific primul enunt..voiam sa spun de genul asta:D

Terra spunea...

@MusicInfusion
Nu prea stiu cum sa reactionez ca m-ai luat prin surprindere spunandu-mi ca iti aduci aminte de perioada mea de rebeliune :D
Uneori, oricat de placut ar fi, trebuie sa facem pasi inainte, sa nu stationam. Si cum trecusem prin multe schimbari, singurul pas care-l mai aveam de facut era sa trec de la stadiul de "fata" la cel de "femeie". Diferenta este mare din toate punctele de vedere dar satisfactia este pe masura. Fiecare zi e altfel. Fiecare problema e altfel. Toate sunt "de rezolvat" si toate pentru acum, nu pentru alta zi. Nu mai exista amanare. Am acceptat ca traim in secolul vitezei si m-am adaptat. Mi-am schimbat preferintele in multe materii, dar nu si preferintele la oameni. Inca imi plac oamenii deschisi, oamenii calzi... oamenii.
Imi permit din cand in cand sa mai fiu si copil (de dragul vremurilor apuse) insa nu foarte mult. Imi pastrez ratiunea la loc de cinste si nu se imputineaza niciodata desi iau din acel borcan zi de zi...
M-am inrosit, recunosc, la precizarea "femeia perfecta din tine". Sunt tipicara si vreau ca fiecare lucru/amanunt sa fie bine pus la punct. Nu stiu daca asta e perfectiunea dar stiu ca o fac cu drag. Iti multumesc pentru cuvintele frumoase.
Te imbratisez! >:D<

dog spunea...

marfa :D

kamy spunea...

hah...acum am citit si eu asta....de obicei o iau de la coada la cap...cand vad mai multe posta...
ti-am scris si eu (fara sa vad la postarea asta ) ca si musicinfusion ti-a spus cam acelasi lucru ca si mine...sau amandoua ne gandeam la aceeasi chesttie...imi place de tine cum esti acum...dar uneori am senzatia ca te-ai maturizat prea mult deodata si uneori pari rigida...ca si cum ai fi fortata sa fii asa...sau esti asa doar pentru ca ti-ai impus ...eu sper sa nu fie asa ...oricum esti geniala oricum ai fi...dar "ai uitat " ce spuneai odata sau ne sfatuiai...era ceva gen de genul ...acum sunt copilul cu doua coditze, acum punkerita cu blugii largi ...acum draguta cu tocuri si fustita...si tot asa...acum esti femeie...una care se pricepe foarte bine in ce face...dar restu' subpunctelor ?
oricum pana acum...fiecare fel de-a tau te-a avantajat sau te-a "prins" pentru ca stii foarte bine sa-ti porti stilul
>:D<

Terra spunea...

@Kamy
In trecut ma tot gandeam oare cand o sa devin "fidela" unui singur stil de viata. Acum pot spune asta. Am definitivat stilul si m-am modelat asa cum mi-am dorit. Cel mai important e ca ma simt excelent cu mine si ma bucur de evolutia pe care am avut-o :D

Trimiteți un comentariu