Terra sub lupă.

              Este ajunul Crăciunului şi se presupune că-n astă noapte vine Moşul. Mă gândeam (şi aici mă refer la tot timpul anului, nu doar la această perioadă) că întotdeauna, da, recunosc, întotdeauna am rezumat lista dorinţelor la chestii materiale. Sunt de o superficialitate rar întâlnită. Nu par, probabil. Dar doar pentru că nu par, nu înseamnă că nu sunt. Singurele persoane în măsură să-mi întoarcă aceste cuvinte sunt cele ce au petrecut mult timp cu mine. Dar n-o vor face.
              Nici egoismul nu-mi lipseşte. Rezum aproape totul la propria mea persoană. Îmi spun adesea că acţiunile celor din jur, atâta vreme cât nu mă afectează, nu merită prea mare atenţie din partea-mi. Nu sunt egoistă dintotdeauna. Nici măcar nu ştiu când a avut loc schimbarea. Nu mi-e bine aşa dar nici nu mă plâng. Sunt alte lucruri mai importante de atât.

Mi-aş dori să fiu un om mai bun.
Mi-aş dori să nu-mi mai fie atât de greu să renunţ la orgoliul ăsta jegos.
Mi-aş dori să pot să-mi exprim sentimentele, cu riscul de a fi penibilă. Mmnu... îmi retrag această dorinţă.
Mi-aş dori să nu mai fiu atât de scorţoasă.
Mi-aş dori să nu mai am atâtea aşteptări de la mine şi să-nţeleg că greşelile îmi certifică umanitatea.

              Dacă aş putea să fiu simultan în două corpuri, mi-aş da o palmă.
              Poate că sunt ipocrită că-mi accept superficialitatea şi sunt atât de conştientă că o am. Dar asta sunt. Uite-mă! Uite-mă ce fac... Îmi accept îndeosebi caracteristicile negative. Ce pretenţii poţi să ai de la mine? Nu, nu mi-a spart nimeni parola de la blog. Eu sunt.

              ...şi sub rândurile acestea de sinceritate (pe care le-am scris fără să beau), vă doresc... Crăciun fericit!

Nu.
Nu am primit lalelele.
Fotografia este de pe Google.
Mi-am zis că n-ar strica să fie ceva frumos în toată imperfecţiunea asta.
Mi-am dat seama că cea mai mare problemă a mea este că am încredere în mine. Nu mă consider bună. Sunt al naibi de slabă. Poate că ştiu să fac multe lucruri dar nu mă pricep la nimic în mod deosebit.
Nu trec print-o depresie. Nu am nevoie de consolare sau de cuvinte frumoase. Un simplu "Crăciun fericit" sau  "Merry X-Mas" ar fi suficient (prefer varianta în română).
Ok, admit, am băut un pic.

.