Am cei mai tari cititori! (part. I)

Pe 13 noiembrie 2009 scriam pentru prima dată despre o carte. Nu era recenzie ci doar câteva paragrafe din cartea mea preferată, "Luni de fiere" de Pascal Bruckner.

Între timp am împrumutat-o de 3 ori. De două ori mi-a fost returnată, a treia oară însă... m-a făcut să scriu postarea "A da cu împrumut". În urma acestei postări, Andreea, una dintre cititoarele acestui blog, s-a oferit să-mi dea cartea ei pe care a cumpărat-o după citirea articolului meu din noiembrie.

Astăzi a ajuns coletul iar fericirea îmi este nemăsurabilă.Mulţumesc!

...din Braşov către Dâmboviţa :D

Şi citatul care mă descrie cel mai bine 

şi pe care Andreea l-a descoperit în această carte...

Sunt emoţionată că am intrat din nou în posesia acestei cărţi şi mai mult de atât mă bucură ideea că am primit-o cadou când nu mă aşteptam.
Cartea care nu mi-a mai fost înapoiată avea unele pasaje subliniate (pentru că e un obicei de-al meu să subliniez ceea ce îmi place). Însă voi reciti cartea şi voi sublinia din nou pasajele importante.
Îi mulţumesc din nou Andreei pentru că mi-a oferit cartea ei!

Sindromul "fosta lui"

Mă deranjează şi într-o oarecare măsură mi-e milă de fetele care, penru a intra în graţiile cuiva, se interesează de fostele lui şi încearcă să fie ca acestea.
Ceea ce vreau să subliniez aici este că această atitudine trebuie să fie tăiată din start de pe lista priorităţilor, ba mai mult, trebuie să fie tăiată definitiv.
Este de ajuns să spun că dacă o voia pe fosta, se ducea la ea.

Oamenii au tendinţa să exploreze noul. E adevărat că unii sunt mai reticenţi însă dacă îţi place atât de mult de el încearcă să îi dai posibilitatea de a cunoaşte o persoană nouă, nu întruchiparea fostei. Este un amănunt care ar trebui luat în calcul.

Şi nici fetele care fac compromisuri de la început nu-mi plac. Dragelor, dacă încă de la început sunt amănunte care nu vă plac la el, de ce să continuaţi? De dragul a ce anume?
E prea simpatic? Şi ce? Come meet me şi vă fac eu cunoştinţă cu alţi 20 de simpatici.

Nimic nu-i un capăt de drum.
Aveţi un suflet tânăr, poate şi ceva materie cenuşie, puţin farmec şi o întreagă lume ce aşteaptă să fie cucerită de zâmbete şi priviri fugare, nestatornice.

Foto © Terra Ioana Radu

Model: Andreea Ion

Song for today: Beyoncé - Why don't you love me

Am văzut prezentarea clipului la MTV Fresh şi mi s-a părut interesant, plus că sound-ul e unul nou. Chek this out!




Now, now honey, you better sit down and look around!
Cuz you must have bumped your head,
and I love you enough to talk some sense back into you, baby.
I hate to see you come home. Me, the kids and the dog is gone.
Check my credentials,
I give you everything ya want, everything you need,
even your friends say I'm a good woman
all I need to know is why...

Why don't you love me?
Tell me, baby, why don't you love me?
When I make me so damn easy to love!

Why don't you need me,
Tell me, baby, why don't you need me?
When I make me so damn easy to need.

I got beauty. I got class. I got style and I got ass.
And you don't even to care, to care... Looka here
I even put money in the bank account
don't have to ask no one to help me out
you don't even notice that.

Why don't you love me?
Tell me, baby, why don't you love me?
When I make me so damn easy to love!

Why don't you need me?
Tell me, baby, why don't you need me?
When I make me so damn easy to need.

I got beauty, I got heart
keep my head in dem books
I'm sharp but you dont' care to know I'm smart!

I got moves in your bedroom,
keep you happy with the nasty things
I do but you don't seem to be in tune.

Why don't you love me?
Tell me, baby, why don't you love me?
When I make me so damn easy to love?

Hey yeah
Why don't you need me?
Tell me, baby, why don't you need me?
When I make me so damn easy to need.

Nothing not to love about me.

There's nothing not to love about me,
no no there's nothing not to love about me, I'm lovely!
There's nothing not to need about me.
There's nothing not to need about me.

Maybe you're just not the one!

M-a prins!

Una dintre cititoarele mele, Kamy, mi-a găsit recent fotografiile noi pe unul din site-urile de socializare pe care am cont. Da, de câteva zile sunt roşcată :D
Simţeam nevoia să pun pasiune prin puterea cromaticii cu care gândurile s-au năpustit asupra-mi.

1

2

3

4

5

6

7

8

"Eşti sensibilă, atât de feminină, ma petite..." sunt vorbele dragei mele Alena căreia ţin în mod deosebit să-i plasez aici o îmbrăţişare pentru toate zilele şi nopţile în care a fost alături de mine.

9

10

11

Germania câştigă Eurovisionul din acest an!

Cu sinceritate o spun, meritau acest premiu.
Lena Meyer este tânără, simpatică şi condusă de o voce care o scoate din anonimat.



Paula Seling şi Ovi s-au clasat pe locul 3, performanţă la care a mai ajuns doar Luminiţa Anghel cu Sistem acum câţiva ani. Felicitări, Paula şi Ovi!
Mie mi-au plăcut mai multe melodii participante din acest an, melodii pe care le voi publica pe acest blog pe viitor.

Edi...

Nu am mai vorbit de mult de Edi şi primesc des mail-uri în care sunt întrebată de el. Realitatea este foarte simplă: mănâncă mult (abia îi mai încape fundul pe uşă ) şi doarme mult (mai puţin noaptea, spre deliciul lui şi spre nesomnul meu). Cred că de aici mi se trag stările de iritare pe care le am uneori .

În afara acestor aspecte îl iubesc la fel de mult ca în prima zi (de divorţ). Glumesc.

Câteva poze cu musiu Eduard:

News 'bout iaundex.blogspot.com

Din cauza unor probleme tehnice sunt obligată să revin la Iaundex.blogspot.com sau să-mi cumpăr domeniu. Cum a doua precizare iese din discuţie din cauza lipsei banilor, mă simt nevoită, cu regret, să mă întorc la BlogSpot.

Îmi cer scuze că unii dintre voi mi-au schimbat deja link-ul din blogroll şi că vor fi nevoiţi să o facă din nou. Nu intenţionam să provoc acest deranj, nu am ştiut că se va ajunge aici.

Moralul îmi este undeva pe minus acum. Când lucrurile căpătaserău o întorsătură frumoasă, odată cu această mutare, s-a dovedit că aparenţele înşală. Iniţial mă gândeam să închid ambele bloguri pentru că întoarcerea la BlogSpot îmi dă o stare deloc plăcută.
Acum un an am pierdut un blog din cauza erorilor de la BlogSpot şi am luat totul de la zero. Şi uite-mă astăzi, nevoită să revin la Iaundex.blogspot.com.
Când o să am bani de domeniu, vă anunţ. Nu vă aşteptaţi să fie prea curând.

Casă nouă: ioanaradu.blog.com

M-am mutat pentru că era nevoie de o schimbare. O schimbare de link şi renunţare la blogspot-ul care, de-a lungul timpului, mi-a cam adus belele prin erorile ce le-a cauzat postărilor mele. Şi începând de astăzi voi păstra numele Terra doar pentru prieteni, adresări în mail-uri, întâlniri la cafea etc. Ioana Radu îmi va fi semătura. Cred că pentru fiecare vine un timp în care trecem la ceva mai formal.

Să ne citim cu bine în continuare!

Iaundex.blogspot.com nu se va închide definitiv pentru că în postările vechi există link-uri ce duc către iaundex. Nu pot edita 300 de articole pentru că nici timpul şi nici răbdarea nu-mi permit.

Cu drag, a voastră gazdă, Ioana.

Clik aici pentru a fi redirecţionat în noua pagină.

Song for today: Mungo´s hi fi - Did you really know

Piesă recomandată de Andrei.

A da cu împrumut

Sinonim cu "a-ţi lua gândul" de la obiectul respectiv.
Când împrumutaţi ceva, dacă împrumutaţi, încercaţi să percepeţi obiectul ca şi cum ar fi ultima întâlnire cu el. Probabilitatea să nu-l mai vedeţi vreodată este destul de mare.
Mi-a fost ruşine, de la obraz, să zic NU atunci când, cu cartea în mână, mi-a fost cerută. Am împrumutat-o la 3 persoane iar a 4-a nu doar că mi-a mâncat-o dar am şi uitat cine este. Văzând asta, tace şi o păstrează, ceea ce mă atacă şi mai tare.
Şi, mai ales, greşeala mea a fost că am împrumutat una din cărţile de suflet, "Luni de fiere" de Pascal Bruckner.
De câteva luni n-am mai văzut-o. Să cumpăr alta nu mai am bani că stau prost cu bugetul în perioada asta şi îmi pare rău că aveam ceva sublinieri făcute în carte, notări cu pasaje care-mi plac etc.

Asta e. În situaţia de faţă mă simt de parcă aş avea mâinile legate, nu pot face nimic altceva decât să mă conformez cu ideea că am pierdut-o în mâinile altcuiva.

Leapşa "desktop"

De la dragul meu Phidas am primit o leapşă care constă într-un screen shot cu desktopul.
Voilá!

Leapşa merge mai departe la Camelia Bucur, 17now17forever, Musiu Filip, Nevinovat, Keltghost, Bitză şi Wally.

Reţeta de weekend: Banane pane

Am revenit cu forţe proaspete (sau nu prea). Lipsa somnului se simte dar nu-i bai, am timp destul să dorm.
Unii dintre voi ştiţi că am fost plecată. Planurile au luat o altă întorsătură şi am rămas în Târgovişte la o colegă. Noaptea a fost albă, aşa cum ne era ideea de la început şi, spre uimirea noastră, s-a finalizat şi cu ceva băuturi "din partea casei". Mulţumim oficial barmanului pe această cale (blog). Nu dau nume pentru că habar n-am cum îl cheamă. Shame on me! Oricum, mulţumim.
A fost pentru prima dată când am consumat vodka şi, spre surprinderea mea, nu-i rea deloc. Ba mai mult de atât, e foarte bună. Eu n-aş fi comandat, dar dacă a fost moca, de ce să refuz?

Azi vă ofer şi eu vouă ceva bun, anume o reţetă pe care am primit-o ieri la o terasă, în timpul unor discuţii cu fetele. Ploua destul de tare afară dar asta nu ne-a ţinut în casă. "Mulţi de NU NU NU NU" şi când vine vorba de ieşit "mulţi de DA DA DA DA". Cu tot cu umbrelă şi tot ne-am udat, dar asta prea puţin contează.

Reţeta: Banane pane

Ingrediente:
2 banane
1 ou
1 lingură cu vârf de făină
zahăr
dulceaţă (pentru servire... dar nu este obligatorie)

Mod de preparare:
Scoatem cureaua de la pantaloni şi batem bine de tot oul. Peste oul bătut adăugăm făina şi zahărul (nu am scris cantitatea la zahăr pentru că nu o ştiu; eu am pus o linguriţă).
Separat tăiem bananele rondele mai mari.
Dăm bananele prin compoziţia preparată şi apoi le punem la prăjit într-o tigaie.
Dacă aveţi tigaie de teflon, le prăjiţi fără ulei.

Le puteţi servi cu dulceaţă sau frişcă (ori ambele). Nu mai aveam frişcă în casă, aşa că eu le-am servit doar cu dulceaţă de mure...

Arată dubios, ştiu.
Recunosc că mi-a fost teamă să le gust dar acum sunt sigură că voi mai face reţeta.

Song for today: Can't hold us down!

Vă las în acorduri ceva mai vechi (2002 mai precis). Nu vă părăsesc definitiv ci doar pentru două zile, timp în care voi fi plecată din oraş în compania a două domnişoare. Urmează ore "serioase" de viva la vida loca. Nu vă mai reţin căci trebuie să-mi încarc serios bateriile pentru următoarele două zile ornate cu o noapte albă.

Piesa de mai jos este una din topul preferinţelor mele. Oldie but goldie!

"[...] Should I be quiet because I'm a woman? [...]

This is for my girls all around the world

Who have come across a man that don't respect your worth

Thinkin' all women should be seen, not heard!

So what do we do girls?

Shout louder,

Letting them know we're gonna stand our ground

So lift your hands high and wave 'em proud

Take a deep breath and say it loud:

Never can, never will

Can't hold us down!

[...] So what am I not supposed to say what I'm saying

Are you offended with the message I'm bringin'

Call me whatever 'cause your words don't mean a thing

Cuz you ain't even a man enough to handle what I sing."

Oraşul potrivit pentru fiecare zodie

Poate că n-o să locuieşti acolo, dar merită să mergi într-un oraş ce emite vibraţiile zodiei tale. Vezi ce oraş se potriveşte zodiei tale şi poate îţi faci deja planuri pentru vacanţă!

Berbec: Orice nativă Berbec se va simţi bine la New York. Există acolo destulă agitaţie, variaţie şi adrenalină cât să-ţi pară viaţa frumoasă.

Taur: În taină preferi un oraş liniştit, de provincie, dar care să conţină suficientă cultură şi artă. Ce-ai zice de Florenţa?

Gemeni: Ţie ţi-ar fi plăcut în oraşul mitic Babel, unde ai fi încercat să te înţelegi cu toată lumea. Dar ca să fim realişti, o să-ţi placă şi-n Viena.

Rac: Pentru tine, nicăieri nu-i ca acasă. Oricât de în urmă ai lăsa oraşul natal, tot la el te întorci când vrei să-ţi încarci bateriile.

Leu: Vizitează Monte Carlo şi apoi încearcă să te muţi acolo. Foarte probabil, dacă se îndrăgosteşte vreun prinţ de tine.

Fecioară: Tu la Zurich te-ai simţi cel mai bine. Aer curat, apă curată, mâncare sănătoasă, oameni politicoşi…

Balanţă: Unde în altă parte decât la Paris? Vei simţi, în sfârşit, că ai atins sursa tuturor rafinamentelor şi frumuseţilor de pe lume.

Scorpion: Oferă-ţi o vacanţă de răsfăţ într-un palat din Istambul. Sau, oricum, undeva în zona orientală.

Săgetător: Johannesburg, Africa de Sud, şi tot cred c-ar fi prea aproape pentru tine. Dacă nu, ce zici de Rio de Janeiro?

Capricorn: Londra îţi oferă toate motivele să te simţi bine. Unde mai pui că pe tine nu te deranjează vremea mohorâtă?

Vărsător: Du-te la Tokyo. Ţie n-o să ţi se pară ciudat că sunt automate şi roboţi în loc de vânzători de bilete sau recepţioneri.

Peşti: Veneţia, cu siguranţă. Nevoia de romantism şi apa care hidratează toţi pereţii te vor face să te simţi minunat.

Sursa: Unica.ro

Spune şi tu!

Am observat că sunt multe persoane care nu deţin un blog şi îşi spun of-ul în comentarii pe diverse site-uri, forum-uri şi blog-uri.
Pentru toţi aceia am o veste bună. De curând a fost deschisă pagina Dreptul La Opinie.
Pentru mai multe detalii, clik aici!

Cred că fiecare merită şansa de a se exprima. Vestea bună este că o puteţi face şi în anonimat.

Dreptul La Opinie este un blog unde poate scrie oricine, un blog scris de cititori pentru cititori.
.

Sacul fără fund

Oamenii fură.
Nu mă refer la români pentru că niciodată nu mi-a plăcut să etichetez.
Oamenii, în general, fură.

Se fură totul, de la chestii fizice, palpabile, până la treburi mai grele, sentimentale.
M-am întrebat întotdeauna de ce sunt oameni care vor întotdeauna cât mai mult şi cât mai bine într-o manieră groaznic de lacomă. Şi eu vreau mult şi bine, dar sunt, de altfel, de acord ca acel mult şi bine să-l împart şi cu alţii. Nu trăim separaţi, fiecare în jungla lui. Trăim pe acelaşi pământ, unul fără altul nu putem, oricât ne-am încăpăţâna să credem asta.

Lăcomia unora mă scârbeşte la maxim. Să vrei să ţi se dea mereu, mereu, mereu... şi când nu mai primeşti să ajungi să iei cu forţa, a nesimţire. Nu e doar proastă creştere ci şi răutate şi prostie.

Am ajuns să cred că în zilele noastre dacă dai mâna cu cineva trebuie apoi să-ţi numeri degetele să fii sigur că le ai pe toate. Ăştia sunt în stare să te fure de la cel mai mic gest.
.

Song for today: Ludacris - My chick bad

My chick do stuff that yo' chick wish she could!
My chick bad, better than yours...
My chick do stuff that I can't even put in words!

Tu pentru ce cămaşă bărbătească optezi?

Dacă pe vremea liceului mi se păreau amuzanţi bărbaţii ce purtau cămaşă, acum sunt de o cu totul altă părere. Şi pentru că sunt mai critică de fel (mai foarte critică, recunosc), nu mă pot abţine să nu scriu aici câteva rânduri pe o temă aparent banală.

În primul rând nu înţeleg cine şi de ce (bă, boule!) a introdus rozul în paleta de culori a cămăşilor. Cămaşa, se înţelege de la sine, este un obiect vestimentar ce denotă eleganţă. Când văd cămaşă roz, îmi cer iertare dacă cineva se va simţi ofensat acum, nu mă pot gândi decât la clovni şi/sau alte chestii haioase.

În al doilea rând ţin să menţionez de modelul cămăşii. Aici nu e un "must have" fix cum spun eu ci doar ca idee, un moft de-al meu, o rotiţă la cap... spuneţi-i cum vreţi. Urăsc cămăşile în dungi!
Pentru mine o persoană impunătoare şi elegantă va opta întotdeauna pentru cămăşi simple, fără briz-briz-uri inutile care fac ţinuta să pară de neluat în seamă.

Ca moft în ceea ce priveşte culorile, cei mai sexy bărbaţi, în viziunea mea, optează pentru cămaşă neagră sau albă. Clasicul oferă o notă de mister, intrigă, ceva care mă face să vreau să mă apropii, aş putea spune chiar vechea expresie - "acel ceva". În afară de alb şi negru, nu ştiu, probabil aş opta pentru gri, bleumarin sau kaki.

Concurs fotografie

Tema: fructe (fie că e vorba de coji de fructe sau fructul în sine)
Perioada de înscriere: 18 mai - 1 iunie 2010 (două săptămâni cred că sunt suficiente)
Regulă: fiecare persoană participă cu o singură fotografie. Aceasta o veţi trimite pe mail la adresa ioana_radu[at]ymail[dot]com, mail în care veţi preciza şi numele vostru (şi link al blog-ului/site-ului personal, dacă aveţi unul).

Premiul: Cartea "Paradoxul fotografiei" de Annie Ernaux şi Marc Marie.

Format: 13x20 cm
Nr. pagini: 160
Traducere: Jeanne-Marie Vasiloiu

Annie Ernaux este una dintre cele mai cunoscute scriitoare franceze contemporane, recompensată cu Premiul Renaudot în 1984.

Descriere realizată de LibrăriaOnline.ro

Cartea de faţă este un jurnal scris pe două voci şi centrat pe comentariul a 14 fotografii. Ceea ce face din el un "text" neobişnuit: cei doi autori se exprimă când prin cuvinte, când prin imagini, fotografiind scene din viaţa intimă (mai exact, hainele dezbrăcate şi împrăştiate în febra amorului) şi apoi comentând aceste fotografii. 

Am considerat această carte ca fiind potrivită să v-o ofer pentru că veţi descoperi o modalitate de comentare a fotografiilor, o modalitate practică, la-ndemâna tuturor. În fapt, fiecare persoană pasionată de fotografie trebuie să fie capabilă să îşi explice propriile fotografii.

Aştept fotografiile voastre pe adresa de mail mai sus menţionată. Nu uitaţi, data limită de trimitere a fotografiilor este marţi, 25 mai 2010.

UPDATE 4 iunie: clik aici pentru a vizualiza fotografiile participante.
UPDATE 10 iunie: câştigătoarea concursului este Florentina.
.

Delirul inimii

            Sunt câteva minute peste ora 5. O dimineaţă rece, crudă. O noapte albă. M-am aruncat din pat, împinsă de atâtea... am pus mâna pe "Lacrimi şi Sfinţi" a lui Emil Cioran.

            La pagina 10 descopăr ideea: "Cerul este singura limită pentru delirul inimii."

            ...şi mă avânt să spun că nu, cerul nu-i singura limită. Când vorbim de delirul inimii limitele ies din discuţie, limitele se îndreaptă ubicuu către centrul pământului şi către cer (şi mai departe de el). Limitele nu doar că sunt nedefinite dar ele nu există.
            Delirul inimii e o pedeapsă, poate, pentru aceia care n-au crezut în el. E o pedeapsă cruntă care te face să vrei să-ţi oferi viaţa dar, în acelaşi timp, să o păstrezi să ai cu ce să lupţi (deşi genunchii cedează de atâtea lupte şi ajungi să mergi pe coate; dar mergi pe coate cu toată ardoarea dacă asta e singura metodă să ajungi să ştergi delirul inimii).

            Vreau doar să fiu mângâiată cu prezenţa lui...

Song for today: Plain White T's - 1, 2, 3, 4.

"Give me more lovin' then I've ever had.
Make it all better when I'm feelin' sad.
Tell me that I'm special even when I know I'm not.
Make me feel good when I hurt so bad.
[...]
Give me more lovin' from the very start.
Piece me back together when I fall apart.
Tell me things you never even tell your closest friends.
Make me feel good when I hurt so bad."

Seminar de fotografie (11-13 iunie)

Vine vara, vine căldura şi Fotochindia vă pregăteşte ceva nou şi inedit. În perioada 11-13 iunie la Vila Coteanu pe platoul Padina se va desfăşura seminarul "Epic Stories". Aici se vor pune în lumină personaje din poveşti, se vor susţine cursuri de modelare a luminii, ne vom distra şi fiecare va fi creatorul unui cadru de poveste astfel încât să ne întoarcem acasă cu o colecţie de imagini de invidiat.

Programul pe scurt:
- vineri la ora 16:00 se va pleca din Târgovişte cu microbuz cursă specială
- vineri seara va fi o prelegere şi prezentare interactivă a teoriei luminii în fotografie (F. Ispas)
- după prezentare vom viziona un film pe această temă
- sâmbătă dimineaţă vom începe aplicarea teoriei în practica cu fotografierea în lumina naturală nemodelată
- fotografierea în lumina naturală modelată, în jurul orei 12:00
- masa de prânz
- combinarea luminii naturale cu cea artificială până seara târziu când vom utiliza numai lumina artificială în poveştile noastre
- masa de seară şi program liber
- duminică dimineaţă revenim la lumina naturala cu alte idei şi alte scene
- masa de prânz
- plecarea spre Târgovişte, în jur de ora 15:00

Poveştile propuse pentru a fi puse în scenă: Scufiţa roşie, Heidi fetiţa munţilor şi Dosarele X - invazia extratereştrilor unde se vor realiza efecte vizuale deosebite utilizând tunuri de lumină, sfere luminoase, fum, simularea levitaţiei şi altele.
Modelele Ramona şi Irina vor juca rolul personajelor ajutate de recuzita şi vestimentaţia special creată pentru acest eveniment.

Taxa de participare include totul mai puţin mesele de prânz şi de seară şi este 500lei/pers pentru cazare în cameră dublă împreună cu alt participant sau 600lei/pers pentru cazare single. Înscrierile se fac până pe data de 1 iunie 2010 trimiţând un e-mail de intenţie la fotochindia@gmail.com şi achitând un avans de 200lei/pers. Locuri disponibile doar 6, iar situaţia lor va fi anunţată la fiecare confirmare de participare.

Condiţia de participare: deţinerea unui aparat foto SLR sau DSLR cu patină de bliţ compatibilă Canon sau Nikon.

Sursa: Club Fotochindia

Despre timp, concursuri şi altele.

               "Nu mai am timp" tot fredonez de câteva zile. Niciodată n-am păţit aşa, să nu scriu zile bune, să abandonez blog-ul pentru o perioadă atât de consistentă. Dar, după cum îmi spunea un bun tovarăş, calitatea primează nu cantitatea. Aşa să fie.

               Acum ceva vreme menţionam de un concurs de fotografie. Nu a dispărut ca prin minune, doar l-am amânat. Premiul este deja cumpărat :)
Prin urmare, o promisiune rămâne promisiune iar concursul va începe în viitorul apropiat. Nu zic o dată fixă pentru că sunt presată de timp şi nu am habar când voi beneficia de minutele şi starea necesare implicării în începerea şi jurizarea concursului. Mă gândam chiar să aduc pe cineva specializat pentru a desemna câştigătorul. Când zic specializat nu mă refer la vreun puşti de 20 de ani care crede că este fotograf ci mă refer la cineva cu studii, cineva care practică fotografia de ani buni, cineva "strong". Dar partea asta e discutabilă pentru că am mai multe opţiuni şi încă nu m-am decis.

               Nu ştiu câţi dintre voi au observat că la fiecare concurs am încercat o altă modalitate de jurizare. De mult n-am mai fost eu juriul şi asta pentru că nu vreau ca cineva să aibă greşita impresie că eu pot avea o influenţă asupra voturilor. Chiar mi se pare paradoxal ca în circumstanţa în care eu sunt sponsorul concursurilor, să mai influenţez şi voturile. Păi, dacă voiam să dau premiul cuiva anume, o făceam sub titlul de "Premiu de fidelitate", aşa cum s-a mai întâmplat. Da, unora poate v-a scăpat, dar a fost un premiu de fidelitate oferit unei persoane dragi. Fidelitate, a nu se înţelege greşit, nu înseamnă să intraţi zilnic pe acest blog şi să lăsaţi două-trei cuvinte ci să intraţi din când în când dar să vă implicaţi frumos în subiectele discutate. Mai schimbăm şi câteva vorbe pe mail, ne mai întrebăm una-alta la nevoie... Cam la asta se rezumă fidelitatea şi premiile în această direcţie.
               Am mai avut tendinţa să ofer alte două astfel de premii dar actualul buget nu mi-a permis. E criză domnule, e criză .

               În altă ordine de idei, lipsa timpului de care dispun nu mi-o explic nici mie prea clar, cert este că pun mai mult accent pe ceea ce se întâmplă, cum se întâmplă şi, cel mai important, cu cine se întâmplă. Nu dau detalii aici, nu voi da niciodată. Nu am suportat vreodată ideea ca cineva să-şi adreseze curiozitatea în direcţia vieţii private a altor persoane.

               Azi e ziua mea liberă (mai mult sau mai puţin). Acum vă îmbrăţizeş şi plec să fac nişte cumpărături căci 21 mai se apropie cu paşi repezi (Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena).

               O zi cât mai frumoasă vă doresc.

Sursă imagine: Anonim
Info: Cameră Canon EOS 20D, Timp de expunere 1/80 sec., F16, Distanţa focală 70mm, ISO 400.
.

Song fot today: Iio - Is it love

Zodiile la volan

Berbec: O să te claxoneze insistent daca ai nenorocul să te nimereşti în faţa lui la semafor si nu demarezi în prima microsecundă a culorii verde. Iar dacă sunteţi pe benzi alăturate, nu se va putea abţine să nu te întreacă.

Taur: Meticulos ca în orice altceva, conduce cu măiestie şi are o rezistenţă uimitoare. Poate să conducă ore în şir fără nicio oprire. Uneori are mania vitezei, dar numai cât să se bucure de motorul performant al maşinii lui, cu care e foarte posesiv.

Gemeni: Conduce, vorbeşte la telefon, are un ziar deschis pe volan şi muşcă dintr-un sandviş în acelaşi timp. Sau aşa ar face, dacă n-ar fi poliţia destul de aspră. Îi place să „se bage” şi aglomeraţia îl deranjează mai puţin decât pe alţii, atâta vreme cât nu stă pe loc.

Rac: Conduce cu multă eleganţă, cumva din vârful degetelor. Foarte irascibil însă dacă îi taie cineva calea sau ceilalţi din trafic sunt necivilizaţi. Pe cât de relaxat şi fericit este singur pe o stradă într-un colţ uitat de lume, pe atât de încordat în traficul oraşului.

Leu: Decât să conducă o maşină proastă, preferă să ia taxiul, dacă e Mercedes. Sau o limuzină, în cazurile speciale. Maşina proprie o conduce cu o relaxare nobilă, la fel de mându ca un general pe calul său în faţa oştirii, la paradă.

Fecioară: E atât de încântat de mecanică şi mecanisme că ar fi în stare să-şi refacă maşina bucăţică cu bucăţică. E prudent la volan, la fel ca în orice altceva, dar dacă şofatul devine meseria lui sau o a doua natură, va conduce ca cel mai bun şofer de raliu.

Balanţă: Nu-i place să îşi murdărească mâinile cu ulei de motor şi preferă s-o ducă la mecanic chiar dacă e vorba să mai pună apă la ştergătoare. De obicei e mai mult artist decât o persoană cu abilităţi tehnice. Conduce la fel cum dansează.

Scorpion: E periculos pe şosele, fiindcă nu-i pasă câte reguli încalcă dacă el e hotărât să ajungă într-un loc la o anumită oră. Maşina îi va reflecta din plin personalitatea, n-o bibileşte ca o Fecioară şi nici nu-i dă luciu ca un Leu, dar cu siguranţă au o relaţie specială…

Săgetător: Poate fi cel cu cei mai mulţi kilometri la bord, adunaţi din toate maşinile pe care le-a condus vreodată. Are reputaţie de globe-trotter, dar n-are nevoie neapărat de maşină pentru asta. Pentru el e la fel de natural să conducă cum este să meargă.

Capricorn: Când maşina nu-i reflectă statutul social (ceea ce se petrece de multe ori) ea nu reprezintă decât un banal instrument pe care îl foloseşte ca să-şi atingă scopurile. Verbul Capricornului este „a folosi”, „a utiliza”. Asta face şi nimic mai mult.

Vărsător: E încântat de tehnologia de vârf sau ultimele descoperiri, aşa că va dori să aibă la propria maşină cel mai nou tip de… orice. Va fi primul care va dobândi maşina inteligentă care îţi răspunde la întrebări şi face rezervări la restaurant.

Peşti: Poate să iubească maşinile la fel de probabil cum poate să le ignore complet. Stilul lui meditativ şi visător este destul de incompatibil cu condusul, şi va fi de multe ori oprit să sufle în fiolă. Chiar dacă nu apare nimic acolo, poliţistul va fi în continuare suspicios.

Sursa: Unica.ro

Concurs pentru suporterii Steaua

7 mai este o zi memorabilă în istoria fotbalului românesc.
Finala Cupei Campionilor Europeni, disputată în 1986 la Sevilla, rămâne punctul de referinţă al fotbalului românesc. Atunci, Steaua s-a impus în faţa Barcelonei, cu 2-0, după penalty-uri, devenind campioana Europei, performanţă neegalată de altă echipă de fotbal românească.
Cu această ocazie voi porni un concurs al cărui premiu va fi un DVD cu Finala de la Sevilla. Steaua - Barcelona.

Răspunde, într-un comentariu la acest articol, la întrebarea: De ce eşti unul dintre cei 5 milioane de stelişti?

Perioada de desfăşurare a concursului: 7-14 mai 2010 (asta înseamnă că aveţi o săptămână la dispoziţie pentru a vă putea înscrie în concurs).

Căştigătorul va fi desemnat pe data de 15 mai.

Sponsorul concursului: Răzvan Alexandru.

UPDATE 15 mai 2010:
Câştigătorul concursului este 5zâmbete.
Felicitări!

Awesome Blogger Award

Pentru că îmi plac Nikon-urile, Keltoighost m-a premiat cu o diplomă. Sunt o fire emotivă de fel deşi de cele mai multe ori nu se vede acest lucru... Drept urmare mă fâstâcesc şi nu mai spun decât clasicul "Mulţumesc", ornat de roşeaţa din obraji.
Acelaşi premiu l-am primit şi de la Bitză :D
Merci beaucoup, musiu!

Girls just wanna have fun. Întâmplare ilustrată.

Pe 2 mai, undeva puţin peste ora 16, mormăiam "home sweet home".
Mă gândeam cum aş scrie eu despre eveniment şi am concluzionat că-i mult prea greu, cuvintele fug în toate direcţiile şi tare mi-e teamă că am să sar multe amănunte, motiv pentru care am să mă rezum doar la câteva dintre ele.

5 fete fiind, ne-am gândit să nu luăm grătarul cu noi căci poate nu ne pricepeam să facem focul. Am luat doar chestii de ronţăit şi, evident, dulciuri pentru Terra.
Ne-a luat o oră să urcăm un deal. A ieşit sufletul din noi. Dar până să-l urcăm am avut parte de alte întâmplări precum...

Ne-a luat o bună bucată de vreme să umplem o sticlă cu apă de fântână şi pentru asta a cam fost nevoie de 6 mâini :))

Ne-am speriat de 6 băieţi care aveau acelaşi traseu pe care-l aveam noi... şi am fugit de ei într-o grădină... După 10 minute ne-am continuat drumul.

La un moment dat am făcut un popas... şi am făcut fetelor câteva poze...

şi aici sunt eu care îmi aranjam sprâncenele :))

Apoi am avut plăcuta surpriză să aflăm că cei 6 băieţi de care am fugit aveau şi o coordonatoare... care a venit la noi şi ne-a rugat să ne alăturăm lor. N-am stat pe gânduri şi am făcut cunoştinţă cu aceştia. Cel mai mult ne-am camaraderit la fotbal... Şi perla zilei a fost "Scorul e 3 la 3"... iar din spate de undeva se aude o voce - "Pentru cine?"

Câteva minute mai târziu, alergând, am nimerit cu picioarele într-o mlaştină. Buimacă şi luată prin surprindere de situaţie, am alergat să scap de acolo şi, să nu ziceţi că nu sunt blondă la faza asta, m-am adâncit şi mai tare în mlaştină... apoi am început să strig după ajutor :))... de unde am scăpat mozolită până la genunchi...

Am mai pierdut vremea mai cu un grătărel, mai cu un joc de cărţi, mai cu nişte glume...
Apropo de glume, m-am trezit cu o urzică pe spate în toată splendoarea ei (asta în timp ce stăteam leneşă sub soare). Deh, se mai întâmplă şi accidente... M-a urzicat spinarea câteva ore dar în drum spre casa Anei am primit câteva flori de liliac care m-au bucurat :D

Ajunse acasă eu m-am refugiat la grătar (al doilea din ziua cu pricina). Miroseam toată a fum (but who cares?) :D
... next: papa bun

După masă am ieşit la o plimbărică unde ne-am întâlnit din nou cu o parte din cei cu care am petrecut pe deal.

Şi, de dragul nebuniei copilăriei, ne-am dat în leagăne o bună bucată de vreme :D

 Puţin după miezul nopţii ne-am înghesuit 5 fete cucuiete pe bancheta din spate a unei maşini... şi am plecat la plimbare... Adevăratul motiv este că două din noi aveau poftă de shaorma. La ora 2 ne-am întors acasă şi ne-am refugiat în foişor cu o cutie mare de îngheţată şi înarmate fiecare cu câte o linguriţă. Am mai stat puţin de vorbă la lumina unei lumănări albastre (căreia îmi pare rău că nu i-am făcut poză).

A doua zi  ne-am trezit la 7:30 - 7:40 şi am început să ronţăim la dulciuri (recunosc, doar eu) şi fetele la cafea.
După ce ne-am dezmeticit serios, am plecat pe stadion...

O fotografie pentru cei cu roş-albastru-n inimi :D
Eu sunt omuleţul acela mic în tricou albastru.

Gen "Dacă toţi râd de mine că sunt diferită, râd şi eu de ei că toţi sunt la fel!"

În plină discuţie

Mă pricep la masaj şi fata mea merită.

Tot copil am rămas
Avea dreptate Andrei când ne-a recomandat "Girls just wanna have fun" de Cyndi Lauper.

"Bucuria nu este în lucruri, este în noi." (Richard Wagner)

Şi regretul că trebuie să plecăm...

După toate acestea am rămas cu un gust dulce al unui weekend petrecut într-o companie deosebită.
N-am avut timp să scriu mai devreme despre 1 mai-ul cu prelungire până pe 2, n-am mai avut timp de nimic în zilele ce-au urmat weekend-ul cu pricina. O să mai revin cu poveşti din traista celor 5 fete.
Vă îmbrăţişez!